DUMA ORĂSENEASCĂ (Городская Дума) | Muzeul din inima mea |

DUMA ORĂSENEASCĂ (Городская Дума)



DUMA ORĂSENEASCĂ (Городская Дума) – organ electiv, cu competenţe executive din cadrul administraţiei orăşeneşti, responsabil de probleme gospodăreşti ale oraşului, subordonat guvernatorului. În Basarabia dumele orăşeneşti au fost instituite din 1817. Duma orăşenească din Chişinău a fost înfiinţată la 2 august 1817[1], cea din Bender – la 22 august 1818, cea din Tiraspol – în 1795[2]. În competenţa dumelor erau: comerţul, meşteşugurile şi industria, concesionările, terenurile agricole orăşeneşti, impozitele, amenajarea şi salubritatea oraşului şi a terenurilor aferente etc.
Organul suprem de administrare a Dumei era Consiliul Dumei alcătuit din 5 consilieri – pristavi (гласных), din partea societăţilor orăşeneşti, aleşi din negustorii locali, în baza principiului apartenenţei naţionale[3]. Duma alcătuia bugetul oraşului, care ulterior era aprobat de guvernator. Veniturile oraşului se alcătuiau din mai multe surse: taxe colectate de la proprietarii de întreprinderi industriale şi comerciale; taxe pe vii şi livezi; taxe percepute de la burghezia comercială; taxe încasate de la cârciumi etc. Din taxele percepute erau întreţinute instituţiile orăşeneşti şi organele de poliţie[4].



Clădirea Dumei orăşeneşti din Chişinău.
(Desen de C.I. Tihomirov şi C.Veierman de pe fotografia lui A.Sumovski din ciclul de lucrări „Mobilizarea armatei ruse”. Peisaj de Chişinău. 1877)

În baza dispoziţiei din 12 mai 1817 a rezidentului plenipotenţiar al Basarabiei A.N. Bahmetev „…în Chişinău urma să fie instituită Duma orăşenească, în baza aceloraşi principii în care au fost instituite dumele orăşeneşti în celelalte gubernii interne ruse, dar ţinându-se cont de unele particularităţi ale Basarabiei şi de obiceiurile locale, pentru atingerea modalităţilor oportune din cadrul comunităţii locale, în apărarea ei de oprimările suplimentare, care pot avea loc din cauza impozitelor şi prestaţiilor neuniforme”[5]. La 26 mai Departamentul I al Guvernului Regional a adoptat o rezoluţie cu privire la cererea celor trei comunităţi orăşeneşti: moldovenească, bulgărească şi armenească de a fi instituit în oraş un magistrat şi chiar au ales din rândurile lor persoane cărturare care urmau să-i reprezinte în această instituţie orăşenească. Dar, ulterior află că în locul magistratului s-a decis să fie instituită Duma, în care sunt nevoie de persoane care cunosc modalităţile de formare a veniturilor orăşeneşti, cunosc starea materială a fiecărui locuitor şi ar putea repartiza încasarea impozitelor potrivit veniturilor fiecărei persoane în parte[6]. La 6 iunie a urmat dispoziţia rezidentului plenipotenţiar, în baza căreia comunităţile orăşeneşti au primit acordul de a alege reprezentanţii lor în Duma orăşenească. În urma alegerilor, în Duma orăşenească au fost aleşi: căpitanul Anghel Hour – în calitate de burgomistru, iar în calitate de şefi de poliţie (приставы) – Asvadur Hristovici, Dănilă Fora, Nichita Neverov, Stepan Petrovici şi evreul Leiba Litmanovici[7]. Din raportul din 16 iunie prezentat Departamentului I al Guvernului Regional de poliţia municipală aflăm că în calitate de consilieri municipali din partea societăţii armeneşti a fost ales Asvadur Hristovici, acumulând 105 voturi; din partea comunităţii moldoveneşti – Dănilă Fora (70 voturi); din partea comunităţii ruseşti – Nichita Neverov (100 voturi), din partea comunităţii bulgăreşti – Stepan Petrovici (120 voturi) şi din partea comunităţii evreieşti – Leiba Litmanovici (63 voturi)[8].
Duma (consiliul municipal) era administrată de un burgomistru, care putea fi o persoană în rang de clasa a XII-a, aleasă din cadrul societăţilor orăşeneşti, nesalarizată, 2 ratmani, în rang de clasa a XIV-a, aleşi din cadrul societăţilor orăşeneşti, nesalarizaţi, şi un secretar. Primăria municipală (городская управа) era administrată de un burgomistru, ales de societăţile orăşeneşti, un staroste orăşenesc (городской староста) şi câte un reprezentat de la fiecare breaslă meşteşugărească (цеховых)[9].
Statele de funcţii ale cancelariei Dumei orăşeneşti din Chişinău includeau: un secretar (письмоводитель) cu un salariu de 750 lei, un traducător (600 lei), 4 conţopişti (писцы) (1200 lei), doi poştaşi pentru repartizarea corespondenţei (десятский для посылок) (480 lei) şi un paznic (180 lei). Pentru încălzirea şi iluminarea încăperii şi pentru rechizitele de birou era alocată anual suma de 600 lei[10].


Clădirea Dumei orăşeneşti din Chişinău. (Carte poştală, ANRM)

În oraşele Chilia şi Reni, în locul Magistratelor şi Dumelor orăşeneşti au fost instituite Ratuşe.
La 26 mai 1817 a fost emisă o instrucţiune pentru Duma orăşenească din Chişinău, alcătuită în baza Regulamentului orăşenesc din 21 aprilie 1785, potrivit căreia urma să activeze această instituţie[11]. În 1818, la dispoziţia Guvernului Regional al Basarabiei, Duma orăşenească din Chişinău a fost împuternicită să rezolve litigiile negustorilor, din considerentul că în oraş lipseau magistratura orăşenească, ratuşa şi judecătoria verbală[12].
Cercetătorii menționează că Primăria de Chişinău, care trebuia să lucreze sub supravegherea poliţmaistrului şi care reprezenta cinci etnii principale ale populaţiei orăşeneşti, nu cunoştea limba rusă şi cerea guvernatorului să i se permită să redacteze corespondenţa în limba română. Totuşi, ţarismul nu a acordat o atenţie deosebită instituţiilor administraţiei urbane, care la acel moment nu reprezentau un instrument strategic în politica imperială rusă în regiune. Dar, în pofida acestui fapt, o anumită revigorare a oraşelor şi târgurilor a avut loc. Graţie colonizării masive a mediului urban, mulţi dintre colonişti erau deja cunoscuţi cu activităţile din mediul urban, precum şi prin instalarea administraţiei ruse, care avea anumite pretenţii de confort în viaţa social-economică şi culturală[13].
Pe parcursul anilor 1817-1919 postul de primar de Chişinău a fost suplinit de următoarele persoane (Tabelul 3).
Tabelul 3

Primarii de Chişinău*


1.
A.Nour
1817-1819
11.
A.Nicolau
1854-1858
2.
S.Dimu
1819-1822
12.
D.Mincu
1858-1866
3.
Fiodorov
1822-1825
13.
A.Krijanovski
1867-1869
4.
D.Lovcinski
1825-1831
14.
P.H. Gumalic
1870-1871
5.
S.Dimu
1831-1834
15.
Cl.P. Şimanski
1871-1877
6.
D.Lovcinski
1834-1837
16.
C.A. Schmidt
1877-1903
7.
P.Synadino
1837-1843
17.
L.Siţinski
1904-1905
8.
D.Lovcinski
1843-1845
18.
P.Synadino
1905-1910
9.
D.Durdufi
1846-1848
19.
I.I. Levinski
1910-1917
10.
D.Mincu
1849-1854
20.
Vlad. de Herza
1918-1919

Poştaşii Dumei: Soroceanu, Sadovski, Kanelli, Melago (până în 1858).
* Gheorghe Bezviconi. Semimileniul Chişinăului. – Chişinău, 1996, p. 79; Valentin Tomuleţ. Cronica protestelor şi revendicărilor populaţiei din Basarabia (1812-1828). – Chişinău, 2007, vol. II, p. 325.

Dumele din Basarabia au fost suspendate în anul 1919, cea din Tiraspol – în anul 1917.


[1] ANRM, F. 4, inv. 1, d. 84, f. 1. După alte date – la 31 iulie 1817 (Îndrumător al Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, p. 44) .
[2] În Rusia dumele orăşeneşti au fost instituite în 1785 şi constituiau organe executive ale administraţiei orăşeneşti. Aveau în competenţă probleme gospodăreşti şi se subordonau guvernatorului.
[3] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1197, f. 7.
[4] Г.К. Федоров. Государственно-административное устройство и местное право в Бессарабии (1812-1917 гг.). – Кишинев, 1974, с. 56.
[5] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 554, f. 57.
[6] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 554, f. 57 verso-58.
[7] Ibidem, f. 58 verso.
[8] Ibidem, f. 59.
[9] Ibidem, F. 75, inv. 1, d. 34, f. 89-89 verso.
[10] Ibidem, F. 2, inv. 1, d. 554, f. 29, 50.
[11] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 554, f. 59-59 verso.
[12] Ibidem, f. 11 verso.
[13] Veronica Melinte, Eugen Cernenchi. Unele aspecte din istoria creării instituţiilor autoadministrării locale în Chişinău (1812-1818). – În: Revista de Istorie a Moldovei. – Chişinău, 2009, nr. 4 (80), p. 217, 219.